Cum sa bem apa alcalina?

Cum să bem apa alcalină?

Apa alcalină și bicarbonatul de sodiu sunt cele mai cunoscute metode de a scădea aciditatea din corp. Și, într-adevăr, sunt foarte eficiente în această privință.

Dar foarte des oamenii care au studiat subiectul și au început să consume bicarbonat de sodiu sau apă alcalină, au trecut cu vederea regulile stricte de consum al lichidelor puternic alcaline, iar după un timp observă că au probleme cu stomacul, deoarece tocmai pentru stomac asemenea lichide pot fi periculoase.

Stomacul reprezintă singura porțiune a sistemului digestiv, care funcționează cu mediul puternic acid. Mediul acid al stomacului (acid clorhidric de concentrație 0,5-0,4%, pH-1,00-1,5), împreuna cu enzimele, facilitează descompunerea proteinelor, elimină microbii și fungii ajunși în tractul digestiv împreună cu mâncarea, stimulează secreția hormonului secretină, care controlează secrețiile pancreatice în duoden. Chiar și o masă alimentară cu reacție alcalină va deveni acidă în stomac, după 15-20 de minute ([1]:90).  Ceea ce înseamnă că apa alcalină (indiferent dacă este alcalină în urma electrolizei sau datorita adaosului de bicarbonat de sodiu), oprită în stomac atunci când în acesta au loc procesele digestive, își pierde toate calitățile pentru care o bem. Mai mult decât atât, apa alcalină diluează secrețiile stomacului, crește Ph-ul și nu îl lasă să-și îndeplinească sarcina principală – pregătirea mesei alimetare pentru asimilarea în duoden și intestinul gros.

Concluzia este evidentă: apa (fie ea simplă, alcalină sau cu adaos de bicarbonat de sodiu), trebuie să treacă prin stomac neoprită. De fapt, stomacul nici nu este prevăzut pentru a asimila apă  – apa se absoarbe în sânge din intestin. Bineînțeles, ea se absoarbe în cantități mici și la nivelul stomacului, dar nu de aici se ia apă pentru a echivala pierderile zilnice de lichide, fiindcă mediul în stomac este acid, iar corpul nostru are nevoie de apa alcalină.

Repetăm, pentru a-și îndeplini scopul, apa alcalină sau apă cu bicarbonat de sodiu trebuie să treacă prin stomac neoprită, cât mai repede. Și pentru a face acest lucru, trebuie să îndeplinim două condiții esențiale: absența proceselor digestive (adică separăm mâncare și apă, bem doar pe stomacul gol) și asigurăm temperatura necesară a apei.

Pentru a explica acești doi factori, ne uităm mai atent la modul în care funcționează stomacul.

Cum funcționează stomacul?

Stomacul are două porțiuni: cea verticală la întrare și cea orizontală la ieșire, unde produsele digerate ajung în canalul piloric – porțiunea finală a stomacului, prevăzută cu sfincterul piloric. Acesta se închide dacă conținutul stomacului nu a ajuns la temperatura necesară, sau (dacă este solid), nu este încă tratat cu acidul clorhidric. Aspectul termic este esențial. Stomacul nu este foarte sensibil la variațiile de temperatură, dar următoarea treaptă în sistemul digestiv – duodenul – este un adevărat laborator chimic, unde totul trebuie să corespundă cerințelor predeterminate, printre care temperatura mesei alimentare, este una dintre primele.

Mai departe, lângă mica curbură (partea dreaptă) a stomacului, fibrele sunt foarte lungi și formează un „șanț”, un „canal” de la întrare până la ieșire din stomac. În cazul în care ceea ce intră în stomac nu necesită digerare sau încălzire, substanța respectivă trece prin stomac pe acest canal direct în duoden, iar sfincterul piloric nu-o oprește, deoarece toate regulile sunt respectate: nu e nevoie nici să digere, nici să încălzească.

Deci, dacă consumăm apa alcalină și apă cu bicarbonat de sodiu de temperatură necesară (37-39° C, – în cazul apei cu bicarbonat de sodiu și mai caldă), acestea ajung direct în duoden, unde se absorb în sânge și, mai departe, completează lichidul interstițial. Iar dacă bem apă alcalină rece, sfincterul piloric se închide și lichidul respectiv rămâne în stomac până se încălzește. Și timpul acesta, poate să schimbe cu totul calitatea apei consumate.

Ce se întâmplă cu apă în stomac?

Dacă nu ați băut multă apă și ați băut-o pe stomacul gol, nu ar trebui să se întâmple ceva rău. Pereții stomacului nu se dilatează, deci nu stimulează mecanic secreția acidului clorhiric. Se poate că acesta va fi produs în cantități mici, care nu schimbă mare lucru.

O problemă adevărată întâmpinăm atunci când concentrația acidului clorhidric în stomac este mai mare. Ceea ce se poate întâmpla dacă, de exemplu, abia ați scos o gumă de amestecat din gură, sau ați mâncat o plăcintă acum o jumătate de oră. Dacă ați băut mai multă apă deodată, stomacul se dilatează – ceea ce este un semn pentru pornirea procesului digestiv și secreția acidului clorhidric. În sfârșit, unii oameni pur și simplu au aciditatea gastrică crescută, adică mediul în stomac este tot timpul acid.

De obicei, lichidele reci stau în stomac în jur de 10-15 minute. Dacă aciditatea în stomac este crescută, este de ajuns să scadă pH-ul apei alcaline, obținute prin electroliză.

În cazul apei cu bicarbonat de sodiu, situația este un pic mai complicată, fiindcă atunci acidul clorhidric intră în reacție cu bicarbonat de sodiu, producând-se sarea și acidul carbonic. Cel din urmă este o substanță foarte instabilă, care se discompune imediat în apă și dioxid de carbon:

NaHCO3 + HCl > NaCl + H2CO3
H2CO3 > H2O + CO2^

În acest moment conținutul stomacului, seamănă cu o băutură cabogazoasă abia vărsată într-un pahar. Puteți să vedeți reacția corespunzătoare dacă adăugați un pic de acid acetic într-un pahar cu bicarbonat de sodiu dizolvat în apă.

Dioxidul de carbon irită pereții stomacului, iar cel din urmă, apărându-se, produce mai mult acid clorhidric, care intră în reacție cu bicarbonatul de sodiu și ciclul se repetă din nou.

În realitate, asemenea reacție reprezintă o problemă doar în cazul în care o patologie este deja prezentă în stomac, sau stomacul este predispus la o anumită boală. De exemplu, în urma ei se va agrava un ulcer gastric sau eroziunea stomacului. Dar pentru un stomac sănătos, această reacție nu este mai periculoasă decât un pahar de băutură răcoritoare carbogazoasă.

Totuși, în rezultat, lichidul care ajunge în sfârșit în duoden nu mai este alcalin, e doar apă, și întregul proces pare prea complicat pentru a aduce apa simplă în intestin.

În schimb, dacă bem bicarbonat de sodiu dizolvat în apa fierbinte, acesta trece fără vreo pauză prin stomac, și ajunge direct în duoden, unde se absoarbe în sânge și noi putem să ne bucurăm de toate beneficiile acestuia, descrise în articolul dedicat bicarbonatului de sodiu.

Concluzii

Felul în care este construit sistemul nostru digestiv nu permite amestecarea lichidelor cu mesele alimentare. Dacă doriți să beți apa alcalină sau apa cu bicarbonat de sodiu, trebuie să-o faceți neaparat pe stomacul gol, altfel o privați tocmai de acelea proprietăți pentru care o beți (pH-ul crescut și redox). Același lucru se aplică și bicarbonatului de sodiu, doar că, în cazul acestuia, nu este vorba doar de pierdere a calității soluției consumate, ci și de un risc potențial pentru sănătatea stomacului Dvs.

Tot pentru bicarbonatul de sodiu, se aplică regula foarte strictă de temperatură. Bicarbonatul de sodiu se bea cald, aproape fierbinte, cu înghițituri mici. Astfel, puteți să fiți siguri că ajunge direct unde trebuie și să așteptați rezultatele curei – o să apare foarte repede.

În ceea ce privește apa alcalină, puteți să o beți și la temperatura camerei sau calduță. Nu trebuie să o încălziți prea tare, fiindcă în timpul fierberii pH-ul și redoxul ei ajung la nivelele inițiale. O soluție eficientă este activarea apei preîncălzite până la temperatură de 35-38° C – în acest caz caracteristicile ei nu se schimbă.

 

Leave your thought