Peroxid de hidrogen (apa oxigenată): uz extern și intern

Înainte să trecem la traducerea indicațiilor din cartea dr. prof. Neumyvakin „Peroxidul de hidrogen. Gardianul sănătății”, să discutăm un pic despre forma eliberării apei oxigenate în România.

În momentul de față, apa oxigenată (soluție de peroxid de hidrogen 3%) se găsește în orice farmacie. Problema este că nu conține doar peroxid de hidrogen și apă, ci și unii aditivi, și anume EDTA și acid fosforic (unii producători adăugă amândouă substanțele, alții doar una din ele).

Acești aditivi sunt folosiți și în industria alimentară – de exemplu, acidul fosforic figurează în conținutul Coca-Colei. EDTA-ul este un acid care „leagă” metalele grele și previne oxidarea produselor, adică prelungește termenul lor de valabilitate. Singurul lui dezavantaj este faptul că nu se descompune în mediu și se acumulează în corpul uman. Totuși, se folosește destul de mult în industria alimentară.

Consumul intern și a acidului fosforic și a EDTA-ului sunt, fără îndoială, de nedorit. Rămâne să căutăm o altă opțiune. Mai multe surse pe internet afirmă că oxigenul activ, sau perhidrolul (substanța de bază pentru prepararea apei oxigenate) sau peroxidul de hidrogen în forma pură se găsesc în magazine naturiste și farmacii. Însă, administrația iva2.ro nu a reușit să le găsească în comerț liber (dacă cunoașteți asemenea magazine sau farmacii, vă invităm să scrieți în comentarii).

Singura variantă pe care o putem propune este apa oxigenată de grad alimentar din gama magazinului „Tratamente alternative”. Atentie! Acest produs este concentrat (35%), pentru a-l dilua folositi instructiunile de pe site-ul tratamente-alternative.ro. Dacă vă hotărâți să urmăriți indicațiile domnului prof. Neumyvakin și să administrați apa oxigenată intern, vă recomandăm să folosiți apa oxigenată fără aditivi. Pentru uz extern, este foarte potrivită și apa oxigenată de la farmacie. Dacă preparați apa oxigenată din produs concentrat, trebuie să aveți mare grijă!

Un alt aspect, este abordarea față de apa oxigenată a medicinii tradiționale. Suntem convinși și am văzut efectele benefice ale peroxidului de hidrogen prin numeroasele studii care le confirmă, însă, rămân nevăzute și neacceptate de marea majoritate a medicilor și a asociaților de medicină. Nu vom discuta cauzele acestui fenomen, dorim doar să vă asigurăm că în momentul în care hotărâți să administrați apa oxigenată intern, vă asumați toată răspunderea pentru sănătatea Dvs.

Urmează fragmentele din monografia: Neumyvakin I. P. „Peroxidul de hidrogen. Gardianul sănătății”, Sankt-Petersburg: Dilya; 2012, pp. 80-86 , n.trad.

Utilizare terapeutică a peroxidului de hidrogen

Primesc multe scrisori, în unele găsesc îndoieli legate de siguranța administrării peroxidului de hidrogen, mai ales intravenos.

Trebuie să spun, că înainte să recomand ceva altora, testez acest lucru pe mine. Îmi administrez mie și rudelor mele peroxid de hidrogen intravenos la noi în bucătărie, și suntem cu toții în viață și sănătoși.

În soluția de peroxid de hidrogen, moleculele oxigenului atomic sunt separate prin moleculele apei, și sunt foarte mici, spre deosebire de moleculele oxigenului pur. Așadar, riscul unei embolii gazoase este aproape exclus.

Efectul negativ al administrării peroxidului de hidrogen, se explică prin faptul că în sistemul digestiv, se găsește o cantitate foarte mică a enzimei catalază, sau aceasta lipsește cu totul. De aceea, recomand o doză maximă de 10 picături pentru o administrare cu 30 de minute înainte de masă, sau 1,5-2 ore după masă. Nu este întâmplător că recomand să vă obișnuiți cu peroxidul de hidrogen treptat (timp de 10 zile), atât dacă îl administrați peroral cât și intravenos. Pacienții pot să-și stabilească singuri o doză confortabilă, de exemplu, nu mai mult de 3-5 picături la o administrare.

În viața noastră „civilizată” mâncăm hrana rafinată, prăjită, afumată, cu adaos de tot felul de substanțe chimice – aceste bucate nu conțin oxigen deloc și, prin urmare, necesită foarte mult oxigen pentru a fi digerate. Țesuturile noastre trăiesc în mediu aproape lipsit de oxigen și trebuie să se zbată pentru orice strop al acestuia. De aceea, unii oameni se simt rău doar după 2 picături de apă oxigenată; unii pot să leșine – exact ca locuitorii orașelor care ies pentru prima dată în pădure. Și totuși, având în vedere că organismul uman în continuare simte lipsa de oxigen datorită lipsei de mișcare, a mâncărurilor consumate și altor factori, administrarea peroxidului de hidrogen este recomandată pentru orice afecțiune.

Dacă în timpul tratamentului simțiți disconfort, apar dureri, senzație de greutate și altele, faceți o pauză de 1-2 zile sau reduceți doza la 3-5 picături. Pe perioada administrării peroxidului de hidrogen, trebuie să aveți un aport adecvat de vitamina C (poate fi asigurat ușor dacă mâncați un cățel de usturoi pe zi).

Uz extern 

• Peroxidul de hidrogen se aplică în zonele dureroase (zona inimii, articulații, etc.). Se aplică pe piele în caz de boala lui Parkinson sau scleroza multiplă: 1-2 lingurițe de apă oxigenată (soluție de peroxid de hidrogen 3%) la 50 ml de apă, apoi măriți treptat concentrația până la 3%.
• Pentru o soluție de clătit gura, adăugați 1 linguriță de apa oxigenată la 50 ml de apă.
• Pentru bolile de piele (psoriazis, eczemă) puteți să folosiți nu doar soluția de 3% de peroxid de hidrogen (apă oxigenată), ci și soluție de 15-25% sau 33% – asemenea soluții se pregătesc din pastile de perhidrol, pe care îl puteți achiziționa în magazine de agenți chimici. Aplicați soluția de peroxid de hidrogen pe erupțiile cutanate până acestea dispar.
• În caz de ciuperca piciorului, un neg sau erupții cutanate, ștergeți-le cu apa oxigenată (soluție 3% de peroxid de hidrogen) timp de câteva zile și ele vor dispărea.
• Peroxidul de hidrogen accelerează refacerea țesuturilor în caz de infectarea rănilor, supurație, zgârieturi.
• Utilizarea peroxidului de hidrogen pentru baie. De regulă, dăm foarte puțină atenție pielii noastre, deși are suprafața de 2 m² iar funcțiile ei seamănă cu cele ale rinichilor și ale plămânilor. Cu alte cuvinte, prin piele respirăm și eliminăm produsele metabolismului. De aceea, după efort fizic, transpirație abundentă, și de fapt după orice efort, trebuie să facem un duș rapid – altfel, toate toxinele vor ajunge în organism din nou.

Un efect foarte benefic au băile cu peroxid de hidrogen – acestea sunt de mult recomandate de medicina oficială în SUA, Regatul Unit și Canada.

Pentru o baie cu apă oxigenată, adăugați în apa caldă în jur de 200-250 ml de soluție 3% de peroxid de hidrogen. Stați în cadă timp de 30-40 de minute, apoi adăugați apa caldă și spălați-vă. Țineți minte că majoritatea șampoanelor și a săpunurilor conțin substanțe alcaline – acestea elimină stratul acid protector de pe piele și nu vă apărați fața infecții, care pot pătrunde prin piele. Vă recomandăm să faceți 5-7 băi cu apă oxigenată, și puteți să le repetați după o jumătate de lună.

Ce efect au băile cu apă oxigenată? Normalizează scaunul, ajută să scăpați de viermișori, vindecă pielea în caz de eczeme, dermatite, psoriazis, ulcere trofice, remediază dureri de spate, articulații sau dureri musculare.

Atenție! După o baie cu apă oxigenată puteți să faceți febră, pot să apară pete de culoarea roz pe piele și mici dereglări de scaun. Aceste simptome sunt normale, arată starea de intoxicare a organismului Dvs. – cu cât sunt mai pronunțate, cu atât mai rău stați cu toxinele. Un om sănătos va simți doar o ușurare după o baie cu peroxid de hidrogen.

• Uz cosmetic

Aproape toate produsele cosmetice existente: creme, loțiuni, geluri – acționează la exteriorul pielii. Însă, dereglarea funcțiilor la nivel celular depinde de starea generală a organismului, de cantitatea toxinelor acumulate, iar aceasta ține în primul rând de furnizarea oxigenului. Apa oxigenată tratează foarte eficient riduri, coșuri și pielea uscată. Spălați-vă pe față, iar apoi aplicați pe piele o soluție 1-1,5% de peroxid de hidrogen (apa oxigenată diluată cu apă în proporție 1/1). Masați ușor fața și gâtul. După 20-30 minute clătiți față cu apă caldă.

Aceeași procedură este valabilă și pentru celulită. Puteți să intensificați efectul apei oxigenate cu ajutorul unui aparat de masaj (proiectat de Kuznecov, sau, mai bine, Liapko). Masați burta, șoldurile, mâinile și picioarele, apoi udați pielea cu apa oxigenată (3%).

Uz intern 

Începeți să beți apa oxigenată începând cu 1 picătură la 2-3 linguri de apă (30-50 ml) de 3 ori pe zi, cu 30 min., înainte de masă, sau 1,5-2 ore după. În fiecare zi creșteți doza cu o picătură, până nu ajungeți la 10 picături. Apoi faceți o pauză de 2-3 zile și continuați deja cu 10 picături, făcând o pauză după fiecare 2-3 zile. Unii pacienți nu fac pauză deloc.

Dacă este necesar, puteți să dați peroxid de hidrogen copiilor: de vârstă până la 5 ani: 1-2 picături la 2 linguri de apă, de vârstă între 5-10 ani – 2-5 picături, de vârstă între 10-14 ani – câte 5-8 picături deodată, cu 30 min înainte de masă sau 1,5-2 ore după.

Pentru nas și urechi

În caz de orice simptom legat de viroze sau afecțiuni acute respiratorii (viroze, dureri de cap), mai ales în caz de boala lui Parkinson, scleroza multiplă, bolile rinofaringelui (sinuzite etc.), zgomot în cap și altele, trebuie să administrați apa oxigenată în nas: 10-15 picături de soluție 3% la o lingură de apă, apoi introduceți câte o pipetă în fiecare nară. După 1-2 zile puteți mări doza– câte 2-3 pipete în fiecare nară, iar apoi puteți introduce 1cm³ cu ajutorul unei seringi (fără ac).

După 20-30 sec. vor ieși secrețiile – trebuie să mergeți la baie, să apropiați capul de un umăr, să închideți cu degetul nara care se află mai sus și să suflați prin nara de mai jos. Apoi repetați cu cealaltă nară.

Nu beți și nu mâncați nimic timp de 10-15 minute.

• În caz de sângerări nazale (medicii de la serviciu de Ambulanță știu foarte bine acest lucru), se introduce în nas un tampon cu soluție 0.3-0.5% de peroxid de hidrogen, apoi se cercetează cauza hemoragiei.
• Pentru bolile urechii sau în caz de pierdere a auzului, folosiți soluția 0.3-0.5% de peroxid de hidrogen (1 ml de apă oxigenată la 1 lingură de apă). Apoi puteți să măriți concentrația până la 1-2% (administrați cu o pipetă sau cu un tampon).

Unii pacienți îmi scriu despre senzația de disconfort după administrare a apei oxigenate: senzație de greutate în stomac, durere pulsatilă – acestea simptoame provoacă frică de ulcer sau cancer la stomac în urma eroziunii mucoasei stomacului etc. În această privință vreau să spun următoarele: într-adevăr, în stomac peroxidul de hidrogen interacționează cu acizi grași, formându-se radicalul hidroxil, care reprezintă un factor principal în apariția mai multor afecțiuni. Dar, după cum știți deja, corpul sintetizează mai multe enzime, printre care se regăsește și catalază – aceasta descompune apa oxigenată în apă și oxigen atomic, însă, ea se află în stomac în cantități foarte mici, sau deloc (în funcția de starea stomacului).

În monografia sa, W. Douglas scrie: deși cercetătorii japonezi au evaluat negativ administrarea internă a peroxidului de hidrogen, Departamentul de Produse Alimentare și Terapeutice din SUA a ajuns la următoarea concluzie în 1981: „după ce am studiat toate materialele privind peroxidul de hidrogen, le considerăm insuficiente pentru a clasifica peroxidul de hidrogen ca un cancerigen sau o substanță care provoacă cancer al duodenului”.

Din experiența sa, W. Douglas afirmă că o doză zilnică de 30 picături și o singură doză de 10 picături nu reprezintă nici un pericol. În caz de apariție a oricărei reacții neobișnuite, vă recomandăm să faceți o pauză sau să micșorați doza. Și cel mai important: trebuie să luați peroxid de hidrogen (apa oxigenată) doar pe stomacul gol, cu 30-40 min. înainte de mâncare sau 1,5-2 ore după”.  În această privință, mai adăugăm că, în general, consumul lichidelor după mese alimentare este de nedorit și vă invităm să aflați mai multe date în articolul dedicat consumului apei alcaline și a bicarbonatului de sodiu.