Descoperirea activării electrochimice a apei, a deschis o nouă direcție în cercetările științifice. În anii 1970, în fosta U.R.S.S. s-au format 25 grupuri de cercetare, care au început studii în privința posibilităților de utilizare a apei activate în diferite domenii. Rezultatele cercetărilor în domeniul medicinii au fost acumulate și publicate în lucrarea „Apa vie – mituri și realitate”, pregătită de câțiva specialiști eminenți în domeniul tehnicii și a medicinii și publicată mai târziu în 1998. Această carte conține numeroase rețete pentru tratamente cu apa activată, care au fost testate în condițiile clinice și de laborator. În cele ce urmează, vom prezenta o serie de articole bazate pe materialele acestei lucrări și vom începe cu un studiu foarte interesant dedicat tratării disbacteriozei cu ajutorul apei acide. Așadar, urmează traducerea selectivă a articolului „Studiul experimental: utilizarea anolitului pentru corectarea disbacteriozei” de Ghitelman D. S., Norbaeva I. E.:
„Având în vedere acțiunea puternică bactericidă a apei moarte, ne-am hotărât să studiem efectul ei bactericid asupra microflorei organismului. Am vrut să studiem efectul anolitului în stările apropiate de stările oamenilor bolnavi. Așadar, am ales un model de disbacterioză intestinală și am studiat efectul apei acide asupra microflorei intestinale (administrată peroral).
Microflora intestinală normală, reprezintă un sistem ecologic cu mai multe componente – un rezultat al interacțiunii îndelungate între microorganisme și corpul omului. Conform viziunii moderne, microflora intestinală normală cuprinde microflora indigenă și microflora condiționat patogenă. Microflora indigenă este formată dintr-o serie de microorganisme necesare pentru funcționarea normală a corpului uman. La mamifere, acestea sunt în primul rând, microorganisme anaerobe: Bifidum, Lactobacterium și în cantități foarte mici (1%) E. coli cu activitate enzimatică normală. Am menționat E. coli, fiind-că se regăsește și în analizele oamenilor sănătoși și are un rol pozitiv pentru corpul uman.
Microflora indigenă:
- participă în mecanismele de apărare a macroorganismului de la infecții exogene (adică cele provocate de germenii din mediu înconjurător) și indigene (provocate de germenii din mediul corpului);
- stimulează sistemul imunitar;
- produce enzime și substanțe biologic active, și astfel participă în procesele metabolice;
- contribuie la detoxifierea organismului etc.[…]
Bacteriile Bifidum și Lacrobacteria, au cel mai benefic efect asupra corpului. Acestea participă în sinteza vitaminelor și a aminoacizilor, previn înmulțirea excesivă a microflorei patogene etc. Lactobacteriile au acțiune imunomodulatoare.
Bacteriile E.coli cu activitatea enzimatică normală, participă în procesele de detoxifiere, la metabolismul colesterolului și a acizilor biliari și în sinteza vitaminelor.
Microflora intestinală este destul de stabilă, însă din când în când, ea poate fi dereglată din diferite motive. Scăderea microflorei indigene și înmulțirea microflorei condiționat patogene se numește disbacterioză. Aceasta poate să apară în mod independent, sau ca urmare a unei alte afecțiuni. În cel de-al doilea caz, disbacterioza împiedică vindecarea afecțiunii primare și poate să o facă cronică”.
Autorii articolului au desfășurat un experiment clinic, pentru a cerceta efectul apei acide asupra disbacteriozei intestinale. Relatăm pe scurt condițiile experimentului: S-au folosit 47 șobolani la care a fost modelată disbacterioza alimentară (unde raportul între microflora patogenă și cea indigenă – indexul disbacteriozei – a depășit norma de 0.1 și a ajuns la valoarea 15.8). Cercetătorii au administrat șobolanilor apa acidă (redox +700, pH 3.8), o dată pe zi (doza de 10-15 ml la 1 kg de masă corporală). Apoi au identificat tipul și cantitatea de diferite microorganisme din excrementele animalelor. Rezultatele au fost uimitoare:
„După 4 zile de administrare a anolitului (apa acidă), numărul de microorganisme indigene a crescut substanțial datorită înmulțirii lactobacteriilor. Numărul microorganismelor condiționat patogene a scăzut, datorită faptului că au dispărut bacteriile gram negative: Klebsiella, Pseudonada, Hafnia, E. coli – bacteriile hemolitice. Rezultatul acestor modificări a fost apropierea indexului de disbacterioză de normă – 0.68. Rezultatele analizelor repetate după 14 zile, au arătat că numărul microorganismelor indigene a rămas la fel, numărul bacteriilor Bifidum a crescut cu 1.5, iar numărul lactobacteriilor a rămas neschimbat.
Din cele expuse mai sus, concluzionăm că administrarea anolitului (a apei acide) afectează numărul microorganismelor gram negative, condiționat patogene și sporește înmulțirea lactobacteriilor. Apa acidă nu afectează bacteriile gram pozitive sporogene. Pe parcursul numeroaselor cercetări, am stabilit că acțiunea antibacteriană selectivă este asigurată doar de anolit (apa moartă), cu anumiți parametri: redox +600 – +900 mV, pH 4 – 3.5. Apa acidă mai concentrată nu mai avea acțiune selectivă, ci distrugea toată microflora intestinală, cu excepția bacteriilor gram pozitive sporogene.
Efectul antimicrobian selectiv al apei acide, poate fi folosit pentru decontaminarea selectivă a intestinului, în cazul în care se observă o creștere a microorganismelor condiționat patogene în microflora fecală.
Așadar putem afirma, că apa acidă are câteva avantaje foarte importante în comparație cu antibioticele utilizate pentru aceleași scopuri. Nu există antibiotice cu acțiune selectivă, și administrarea lor dăunează în mod obligatoriu și microflorei indigene.
Activitatea bactericidă a anolitului (apa acidă), depinde de concentrația lui. […] Efectul selectiv al apei acide a fost folosit cu mare succes în condițiile clinice”.
Pe baza celor expuse, vom trage câteva concluzii foarte importante. În primul rând menționăm că apa acidă (apa moartă), este foarte eficientă pentru tratarea afecțiunilor la nivelul tractului gastrointestinal, și, în mod particular, a disbacteriozei. În al-doilea rând, accentuăm că efectul antibacterian selectiv este asigurat doar de apa acidă cu anumite caracteristici: redox + 600 – + 900 mV, pH 4-3.5 (aceste valori se obțin după aproximativ 20-25 de minute de electroliză în aparatele IVA 2; timpul mai exact de electroliză depinde foarte mult de calitatea apei utilizate). Doza zilnică a anolitului nu trebuie să depășească 100 ml. Pentru corectarea disbacteriozei, se recomandă să o împărțiți în două – câte 50 ml dimineața (înainte de masă) și seara (înainte de culcare, pe stomacul gol – în acest caz apa acidă o sa vă ajute și să adormiți mai ușor). După două zile, puteți să introduceți și câte 100 ml de apă vie cu pH 9,5-10,5, Redox – 400 – -600.
Atenție: apa vie și apa moartă trebuie administrate separat, cu o pauză de cel puțin o oră între ele. Altfel, efectul uneia va fi neutralizat de cealaltă.
